Genul Ulmus include peste 20-40 de specii, dar în România sunt utilizate câteva variante pentru scopuri ornamentale și funcționale, cu accent pe rezistența la DED prin selecție genetică recentă:

Ulm de munte (Ulmus glabra)

• Origine: Nativ în Europa, inclusiv România, frecvent în zonele muntoase (Carpați, Făgăraș).
• Caracteristici: Arbore înalt (20-30 metri), cu scoarță gri și coroană largă, ideal pentru parcuri și stabilizarea solului; sensibil la DED, dar studii recente arată genotipuri tolerante.

Ulm alb european (Ulmus laevis)

• Origine: Răspândit în zone umede din România, mai sudic.
• Caracteristici: Crește până la 25-35 metri, cu scoarță netedă, potrivit pentru zone riverane; rar infectat cu DED în vestul Europei, dar monitorizat în România.

Ulm de câmp (Ulmus minor)

• Origine: Folosit în grădini și păduri din sud-vestul României.
• Caracteristici: Arbore mediu (15-25 metri), cu frunze mici, ideal pentru spații urbane; implicat în programe de selecție pentru toleranță la DED din ultimele trei decenii.

Îngrijirea ulmului este relativ simplă, dar necesită atenție în mediul urban, pentru a preveni problemele cauzate de creșterea rapidă, sistemul radicular invaziv ce are nevoie de spațiu suficient și sensibilitatea la DED, care necesită monitorizare constantă si tratament preventiv regulat.

Scop: Modelarea coronamentului pentru un aspect estetic uniform și ajustarea vârfurilor competitive, ideal pentru arbori solitari sau aliniamente.

Metodă Toaletare:

• Tăierea vârfurilor pentru a diminua ramificarea competitivă;
• Îndepărtarea ramurilor încrucișate sau deteriorate;
• Păstrarea formei caracteristice, largă sau piramidală;

Perioada: Toamna târziu (octombrie-noiembrie) sau primăvara timpurie (februarie-martie), pentru a evita atragerea gândacilor de scoarță - bark beetles - purtători de DED.

Scop: Menținerea sănătății și formei arborelui.

Metodă Toaletare:

• Tăierea selectivă a ramurilor care depășesc forma dorită;
• Subțierea zonelor dense pentru a îmbunătăți circulația aerului și a preveni bolile;
• Îndepărtarea ramurilor uscate sau afectate;

Perioada: Toamna târziu sau primăvara timpurie, evitând canicula sau înghețul, conform standardelor European Tree Worker ETW.

Scop: Rezolvarea problemelor estetice sau structurale.

Metodă Toaletare:

• Corectarea asimetriilor prin tăieri moderate;
• Îndepărtarea ramurilor afectate de furtuni, dăunători sau boli;
• Reducerea înălțimii, dacă este necesar, cu grijă pentru a nu afecta regenerarea;

Perioada: Toamna târziu sau primăvara timpurie, în afara sezonului de creștere activă și al activității insectelor.

Scop: Asigurarea unui aspect îngrijit și a siguranței în spațiile publice.

Metodă Toaletare:

• Tăierea ramurilor inferioare care obstrucționează accesul pietonal;
• Modelarea pentru a menține o formă uniformă;
• Îndepărtarea ramurilor care interferează cu utilitățile sau structurile din jur (semne circulație, iluminat public);

Perioada: Oricând este necesar, preferabil toamna târziu sau primăvara timpurie, cu accent pe prevenirea DED.

Unelte: Folosiți ferăstraie sau foarfece de grădină bine ascuțite și dezinfectate pentru tăieturi curate, conform ETW.

Tehnica de tăiere: Tăieturile se fac înclinate, evitând îndepărtarea excesivă a ramurilor sănătoase, deoarece ulmul regenerează din lemn tânăr, dar poate fi stresat de DED.

Limitarea intervențiilor: Nu îndepărtați mai mult de 15-20% din coronament anual pentru a evita stresul arborelui.

Protecție: După tăieri ample, aplicați un fertilizant pentru arbori foioși pentru a susține regenerarea și închiderea rănilor; monitorizați pentru DED.

Udare: Arborii tineri necesită udare regulată în perioadele secetoase, dar evitați excesul, deoarece ulmul preferă soluri umede.

Perioada optimă: Octombrie-martie, evitând intervențiile pe timp de caniculă sau îngheț, pentru a minimiza riscul de infecții.

Ulmul este una dintre speciile de arbori răspândite în România, cu mii de exemplare în pădurile mixte din Carpați, zonele riverane din sud-vest (Timișoara, Făgăraș) și Transilvania, precum și în parcuri și grădini urbane.

Prevalența sa se datorează adaptabilității la soluri umede și climatului temperat, fiind utilizat în amenajări peisagistice pentru estetică și stabilizarea solului în zone erodate, dar a scăzut semnificativ din cauza bolii DED, cu studii recente (2022-2025) focalizate pe genotipuri tolerante.

Utilizarea ulmului este supusă reglementărilor locale și naționale, conform Legii nr. 24/2007 privind spațiile verzi, actualizată în 2025:

Codul Civil Român (art. 612): Arborii mai înalți de 2 metri, precum ulmul, trebuie plantați la cel puțin 2 metri de linia de proprietate, datorită sistemului radicular invaziv. La maturitate, distanța crește pentru a proteja structurile și rețelele de utilități.

Regulamente locale: În municipii precum București, Cluj-Napoca sau Brașov, primăriile impun autorizații pentru tăierea sau plantarea ulmilor în spații publice, conform normelor de urbanism.

Protecția mediului: În zonele protejate (ex. Parcul Național Retezat), intervențiile trebuie să respecte reglementările Natura 2000 pentru a proteja ecosistemele.

Amenzi: Tăierea fără autorizație poate atrage sancțiuni de până la 5.000 RON, conform Legii nr. 24/2007.

Descoperă sfaturi de specialitate și proceduri arboricultură detaliate pentru îngrijire, toaletare și prevenirea și combaterea bolilor, create împreună cu echipa Urban Arboristica!

Descoperă: Îngrijirea Arborilor

Explorează prezentări detaliate ale speciilor de arbori, informații esențiale despre caracteristicile lor și proceduri arboricultura personalizate de toaletare și îngrijire, create împreună cu echipa Urban Arboristica!

Explorează: Specii Arbori